Noapte. Doar tu, fâșia neagră și luminile ce rămân rapid în urmă. Două stopuri ce parcă stau pe loc se apropie cu repeziciune de tine. Eh, alt fraier care merge-ncet, îți spui tu-n gând. Te apropii la un metru de el, tragi brusc de volan în stânga, atingi puțin accelerația și parcă deja te vezi zburând cu viteza gândului pe lângă rabla lui. Dar, chiar când ai ajuns în dreptul lui, îți apar de după coama dealului două faruri puternice. O calci nervos și te strecori cu scârțâieturi de roți la milimetru printre ei. Hah, ce s-a căcat pe el ăla de pe contrasens, te gândești tu. Şi ăla de se mișca greu cu rabla aia a lui… voia să se pună cu cei pa’sute de cai ai mei! Continue reading →