Nu de alta dar, pe zi ce trece, primarul general al comunei bucureşti dă tot mai multe semne de… păsărele la tărtăcuţă.

Trecem peste “vechiturile” gen autostradă suspendată, tot soiul de recorduri stupide şi peste muia pe care a dat-o bucureştenilor cu foştii copaci din fostul parc peste care se va construi monumentul holocaustului. Ignorăm chiar şi ştirea relativ călduţă şi aburindă cum că ar vrea să candideze la presedinţie. Astăzi îl înjurăm din cauza interdicţiei de a sta pe iarbă în parcurile Bucureştene.

În caz că nu se ştie, acum ceva timp i-a trăsnit piticul prin dovleac că nu e bine ca oamenii să poată sta pe iarbă în parcurile din Bucureşti. Cică moare iarba. Iarba care creştea fără niciun fel de întretinere, fix pe sub picioarele şi posterioarele celor care stăeau pe ea. Apoi, probabil sfătuit de vreun consilier cu mintea mai puţin tocită şi mai bine sprijinită-n umeri, s-a răzgândit si a zis că e iarăşi ok să stai cu popoul pe nobila verzătură a parcurilor. Ei bine – stupize, stupize- acum pare-se că nea’ Oprescu a ajuns la concluzia că iară nu e bine.

Vedeţi voi, problema e că domnu’ primar e un personaj prea echilibrat. Să avem liber la iarbă ar însemna prea multă libertate şi… ştiţi prea bine că prea multă libertate strică, nu? Dar nici să constrângi omul prea tare nu e bine; îşi dă seama că e pus în spatele gardului, se supără şi coace o răscoală, revoltă, revoluţie, război, divorţ, halimai şi scandal în scara blocului.

Aşa că dragul nostru primar atât-de-echilibrat, alături de consiliul municipal bucureşti, a ales o cale de mijloc. Eh, dragi bucureşteni, calea asta de mijloc e că de acum încolo nu veţi avea voie pe iarba din parcuri decât în zone special amenajate (similare cu ţarcurile pentru plimbat câinii), fără posibilitatea de a alerga sau juca vreun joc într-un grup mai mare de 5 persoane.

Desigur, în acel grup nu pot exista mai mult de 2 indivizi cu ochi albaştri sau verzi, iar mai mult de 3 nu au cum purta sandale, iar cel puţin 2 oameni trebuie să aibă chiloţi negri sau închişi la culoare. Ah, dacă cineva din acel grup are numărul la pantof mai mare de 43, tre’ să plătească o taxă… pentru că păşeşte pe o suprafaţă mai mare de verzătură, deci produce mai multe stricăciuni.

Totodată, atunci când cele maxim 5 persoane se aşează pe jos, acestea trebuiesc să se aşeze una lângă alta, ordonate după greutatea fiecăruia. Neapărat trebuie evitată aşezarea în cerc, deoarece se formează modele în iarbă şi este posibil ca extratereştrii să le confunde cu staţiile de realimentare cu combustibil nuclear.

În ultimile 2 paragrafe am glumit, desigur. Dar, după ce am auzit ce-i poate făta mintea domnului primar, nimic nu e imposibil.