Tag Archives: oprescu

Idee pentru ‘nea primar

A stat cineva vreodată la o coadă pentru închiriat biciclete? Dacă da, atunci probabil se ştie că viaţa în Bucureşti ar fi mai uşoară (nu cu mult, dar suficient încât să conteze) dacă am avea un sistem civilizat şi eficient de închiriere a bicicletelor. De exemplu, ca aici.

Cât de mişto ar fi să-ţi faci un cont online, să introduci datele cardului tău bancar, iar după câteva zile, când primeşti prin curier un card special, un token (cum sunt alea pentru online banking) sau ceva date de autentificare, să te duci la un centru şi să iei o bicicletă. Centrul, normal, nu are nevoie de niciun om – poate doar un paznic, că se ştie că rromânii ştiu foarte bine să păstreze ceea ce au – aşa că nu stai la coadă, nu trebuie să te enervezi pe ăia care împart biclele pe ochi frumoşi şi nu după ordinea de pe foaie, etc. La sfârşit, după ce te plimbi în voie cu ţoacla, o duci la unul (oricare, nu contează) dintre numeroasele centre împrăştiate prin Bucureşti (cel puţin 3-4 în fiecare cartier mare), iar banii pentru plimbare să îţi fie retraşi automat de pe card.

Dacă nu ai suficienţi bani, se notează în sistem şi, în caz că nu plăteşti în 48 de ore, primeşti amenda acasă şi nu mai pupi bicicletă în vecii vecilor. Mai bine, pentru că suntem rromâni, încă de la bun început ar fi mişto să ţi se retragă din cont echivalentul a o oră, ca un fel de garanţie. Dacă nu o duci înapoi după 48 de ore, nasol, pentru că GPS-ul integrat ştie pe unde ai fost şi unde ai dus bicicleta; oricum, datele sunt deja în sistem aşa că, la fel ca în cazul neplăţii, amenda/citaţia ştie unde să ajungă.

Heh, pare un plan la fel de fantezist ca autostrada suspendată… sau ca pistele pentru biciclete făcute cum trebuie, nu de formă.

P.S. ‘nea Oprescu, pe bune, dacă reuşeşti să faci (măcar) asta, te votez pentru înc-un mandat.

Continue reading

Cum se mişcă treburile într-o capitală europeană

Acum un an şi jumătate, mă bucuram că Oprescu a semnat o dispoziţie de primar prin care obliga bucureştenii să-şi spele trotuarele din jurul blocurilor în fiecare sâmbătă.

E o decizie puţin discutabilă – teoretic asta ar trebui să fie treaba autorităţilor din comună, dar e una dintre căile spre mântu.. pardon,  curăţenie, şi dacă nu se poate face mai mult, îmi convine să ies o dată pe săptămână pentru a da cu mătura/furtunul pe lângă bloc.

***

Astăzi am găsit pe Mediafax articolul ăsta, în care se discută despre un oarecare proiect de hotărâre privind normele de salubrizare şi igienizare.

Trecem peste imbecibilitatea măsurii care prevede că, dacă vrei să ţii un câine în apartament – aici ar trebui băgate şi pisicile; aţi auzit cum fac mâţele când îs în călduri?! – trebuie să strângi semnături de la vecini, asta în lipsa adăposturilor de animale finanţate de comuna bucureşti, în care să poată fi puse vietăţile care nu au primit ok-ul babei de la 3.

Trecem şi peste obligarea stăpânilor de patrupede de a strânge rahaţii de pe trotuar după dragul lor animal – chestie absolut normală într-o comună civilizată, da’ cam greu de băgat în cap maimuţelor urbane.

Şi… şi… şi ajungem la… faptul că bucureştenii tre’ să-şi spele trotuarele din jurul blocului în fiecare sâmbătă. Ah, dar să-mi fie cu pardon, m-am repetat? Am mai spus odată de legea asta? Of, of… de la o vârstă mai uiţi lucruri, mai ales dacă s-au întâmplat cu un an jumătate în urmă.

Unde era Oprescu medic? La nebuni?

Nu de alta dar, pe zi ce trece, primarul general al comunei bucureşti dă tot mai multe semne de… păsărele la tărtăcuţă.

Trecem peste “vechiturile” gen autostradă suspendată, tot soiul de recorduri stupide şi peste muia pe care a dat-o bucureştenilor cu foştii copaci din fostul parc peste care se va construi monumentul holocaustului. Ignorăm chiar şi ştirea relativ călduţă şi aburindă cum că ar vrea să candideze la presedinţie. Astăzi îl înjurăm din cauza interdicţiei de a sta pe iarbă în parcurile Bucureştene.

În caz că nu se ştie, acum ceva timp i-a trăsnit piticul prin dovleac că nu e bine ca oamenii să poată sta pe iarbă în parcurile din Bucureşti. Cică moare iarba. Iarba care creştea fără niciun fel de întretinere, fix pe sub picioarele şi posterioarele celor care stăeau pe ea. Apoi, probabil sfătuit de vreun consilier cu mintea mai puţin tocită şi mai bine sprijinită-n umeri, s-a răzgândit si a zis că e iarăşi ok să stai cu popoul pe nobila verzătură a parcurilor. Ei bine – stupize, stupize- acum pare-se că nea’ Oprescu a ajuns la concluzia că iară nu e bine.

Vedeţi voi, problema e că domnu’ primar e un personaj prea echilibrat. Să avem liber la iarbă ar însemna prea multă libertate şi… ştiţi prea bine că prea multă libertate strică, nu? Dar nici să constrângi omul prea tare nu e bine; îşi dă seama că e pus în spatele gardului, se supără şi coace o răscoală, revoltă, revoluţie, război, divorţ, halimai şi scandal în scara blocului.

Aşa că dragul nostru primar atât-de-echilibrat, alături de consiliul municipal bucureşti, a ales o cale de mijloc. Eh, dragi bucureşteni, calea asta de mijloc e că de acum încolo nu veţi avea voie pe iarba din parcuri decât în zone special amenajate (similare cu ţarcurile pentru plimbat câinii), fără posibilitatea de a alerga sau juca vreun joc într-un grup mai mare de 5 persoane.

Desigur, în acel grup nu pot exista mai mult de 2 indivizi cu ochi albaştri sau verzi, iar mai mult de 3 nu au cum purta sandale, iar cel puţin 2 oameni trebuie să aibă chiloţi negri sau închişi la culoare. Ah, dacă cineva din acel grup are numărul la pantof mai mare de 43, tre’ să plătească o taxă… pentru că păşeşte pe o suprafaţă mai mare de verzătură, deci produce mai multe stricăciuni.

Totodată, atunci când cele maxim 5 persoane se aşează pe jos, acestea trebuiesc să se aşeze una lângă alta, ordonate după greutatea fiecăruia. Neapărat trebuie evitată aşezarea în cerc, deoarece se formează modele în iarbă şi este posibil ca extratereştrii să le confunde cu staţiile de realimentare cu combustibil nuclear.

În ultimile 2 paragrafe am glumit, desigur. Dar, după ce am auzit ce-i poate făta mintea domnului primar, nimic nu e imposibil.

În sfârșit, Rromânul este obligat să ia mătura în mână!

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a semnat o dispoziție care obligă Bucureștenii să spele, o dată pe săptămână, trotuarele din jurul caselor și ale blocurilor în care locuiesc.

Deși vor fi mulți care se vor plânge, sunt de părere că decizia lui Oprescu este una bună, asta dacă va fi pusă în practică, desigur. Acum trebuie să strângeți după voi, nu să stați să plângeți că REBU sau alte firme de curățenie nu își fac treaba. Și faza cea mai frumoasă știți care e? Nu aveți cum să spuneți nici că dispoziția semnată e Oprescu e “ca în România, frate”. Prin țările civilizate chestia asta se practică de ani buni.

Dar – pentru că de fiecare dată trebuie să fie un “dar” – sunt curios dacă această dispoziție se va aplica (a se citi “absolut sigur că nu”), deoarece “legea” asta cică există de prin 2004, ca o hotărâre a Consiliului General al Primăriei Buc. În cel mai bun caz, acele amenzi despre care se vorbește în articol vor fi date  timp de…3-4 luni, până când uită toată lumea de legea asta. Amuzant, nu?