Societatea românească suferă de un soi de frică de implicare, de responsabilizare, de ceva ce aş putea probabil numi tabu-ul reclamaţiei. Pentru asta dau vina pe gloriosul nostru trecut socialist-comunist, un trecut în care, dacă deschideai gura, ori erai simpatizant securist şi informai diverse structuri ale statului, ori, dacă nemulţumirile tale erau la adresa respectivelor instituţii, aveai şanse să ajungi repejor într-o cameră foarte răcoroasă, alături de nişte tovarăşi foarte porniti în a te ajuta să-ţi îndrepţi pornirile anarhice. Ne era frică atât de posibilitatea de a deschide noi înşine gura, cât şi de cei pe care-i vedeam că fac asta şi că, totusi, scapă nepedepsiţi.

Dar regimul ăsta a dispărut la un moment dat. Versiunea oficială e că buturuga mică a spus “ajunge” şi a reuşit, ca printr-o minune, să răstoarne carul mare. O masă de oameni a decis că vrea să schimbe ceva şi a trecut la fapte. Dar, cum aşa-i românul (“…când se veseleşte” – Nicolae Furdui Iancu), după impulsul iniţial am revenit la starea de trândăveală şi de aşteptare a mâinii salvatoare întinse de stat.

Fatalismul “şi-aşa nu se întămplâ nimic dacă mă plâng” nu a devenit motto national din cauză că politicienii nu răspundeau la cerinţele poporului, ci din cauză că, obişnuiţi fiind de fostul regim să primească totul de-a moaca, oamenii nu au înţeles că libertatea aia proaspăt căpătată înseamnă muncă. Multă muncă, nu cerşeală. Aşa că mulţi s-au complăcut într-o stare de latenţă şi nu au făcut nimic altceva în afară de a cere de la stat marea şi sarea: ajutoare, alocaţii, şomaj mare – statul socialist-democrat să ne-ajute, că noi suntem ocupaţi cu frecatul mentei. N-au primit nimic, desigur, aşa că, neînţelegând unde au greşit, au ridicat sictiriţi din umeri şi au început a rosti crezul “de ce să mă zbat, şi-aşa nu primesc nimic”.

Uşor-uşor, au fost convertiţi la acest crez naţional şi mulţi dintre cei care-şi ţineau capul ridicat şi care spuneau că vor progres. Oamenii s-au înmuiat, s-au transformat într-o umilă adunătură de babe care nu fac altceva în afară de a se plânge-n grup restrâns pe prispă de acţiunile idioate ale politicienilor, ale administraţiei, ale poliţiei, ale justiţiei. Din păcate, oamenii ăştia se înmulţesc, educă suflete tinere, distrug speranţele de oameni nebuni ale celor puţini care chiar au impresia că pot schimba lumea.

Din fericire, ăia mici cresc. Unii-şi dau seama că cei bătrâni le-au băgat în cap tâmpenii şi încearcă să scape de mentalităţile de victime implicite, dar unii rămân cu braţele lipite, cusute-n încrucişarea neputinţei (sau, mai degrabă, a nepăsării). Cei care, totuşi, deschid gura şi spun când ceva îi deranjează sunt, din punctul de vedere al grupului de babe senioare şi junioare de mai sus, ori nebuni, ori măgari, ori nesimţiţi, ori inconştienţi, ori… oricum dar numai buni nu-s. E rău să vrei mai mult, să te revolţi, sa te zbaţi, nu? Deranjezi.  E de prost gust să deranjezi.

Una dintre chestiile care nu-mi convin în Bucureşti sunt glumele numite piste de biciclete. Dacă până acum m-am mulţumit doar să scriu pe blog despre asta, luna trecută, după ce mi-a plesnit vena metaforică din cauza noilor piste construite în bătaie de joc, am făcut o plângere. Oficială. Am zis că, de data asta, ar trebui să încerc să deranjez pe cineva. Astăzi am primit răspunsul de mai jos.

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI
INTERNELOR
DIRECŢIA GENERALĂ

NESECRET

Bucureşti
Nr: 1564896 din 06.10.2011

DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
BRIGADA RUTIERĂ

Catre,

XXXX

Prin petiţia dumneavoastră, transmisă prin e-mail la 15.09.2011, semnalaţi trasarea unei piste pentru biciclete pe trotuarul din intersecţia Str. Brasov- Bd-ul Timişoara, care pune in pericol atât siguranţa bicicliştilor cât şi cea a pietonilor. Totodată, solicitţi precizări privind posibilitatea trasării acestor piste pe partea carosabilă a arterelor de circulaţie.

In Municipiul Bucureşti pistele de biciclete sunt administrate, conform competenţelor legale, de Administraţia Străzilor ( Bucureşti, Str. Domniţa Ancuţa nr.1, sector 1, tel. 021/3101860, e-mail admstr@yahoo.com). Traseele si semnalizarea rutiera aferente acestora au fost avizate de catre Comisa Tehnică de Circulaţie a Municipiului Bucuresti si Brigada Rutieră.

In urma verificărilor efectuate s-a constatat ca pe trotuarul Str. Braşov, in apropiere de Bd. Timişoara, din direcţia ieşire Pasaj Lujerului catre Drumul Taberei pista pentru biciclete nu respecta proiectul avizat de Comisia Tehnică de Circulaţie si Brigada Rutieră, in sensul ca in loc de pistă comună pietoni – biciclişti a fost trasată pista destinată exclusiv bicicliştilor, fiind obturat spaţiul destinat circulaţiei pietonilor. Pentru nerespectarea condiţiilor din avizele eliberate societatea comercială care a trasat pista a fost sancţionată contraventional. Totodată, a fost transmisă o informare Administraţiei Străzilor pentru dispunerea măsurilor necesare dezafectării pistei menţionate.

Referitor la posibilitatea trasării pistelor de biciclete pe partea carosabilă a arterelor de circulaţie, va informam ca în urma verificării stării de viabilitate a pistelor pentru biciclişti pe 10 dintre traseele aprobate au fost identificate o serie de deficienţe atat în semnalizarea rutieră prin marcaje ,cât si în modul de separare al acestora faţă de zona destinată circulaţiei pietonilor. Totodată, au fost depistate zone în care nu sunt realizate trecerile pentru biciclişti, bordurile trotuarelor nu sunt coborâte pâna aproape de nivelul părţii carosabile, pe piste sunt create obstacole pentru circulaţia bicicletelor ( chioşcuri, refugii pentru călatori, panouri reclamă, terase sezoniere, coşuri gunoi etc.) sau spaţiul rămas pentru circulaţia pietonilor are lăţimea sub un metru. Toate aceste deficienţe au fost transmise spre remediere Administraţiei Străzilor, Primăriilor Sectoarelor 1,3,5,6 si Regiei Autonome de Transport Bucureşti.

Situatia pistelor pentru biciclişti menţionate a fost supusă dezbaterii Comisiei Tehnice de Circulaţie a Municipiului Bucureşti, in sedinta din 15.09.2011 stabilindu-se ca Administraţia Străzilor sa analizeze posibilitatea ca pistele să fie trasate pe partea carosabilă a arterelor de circulatie, in locurile in care acestea sunt improprii circulaţiei bicicliştilor sau pietonilor.

Cu deosebită stimă,

ŞEFUL BRIGĂZII RUTIERE,
Comisar şef de poliţie
NICU DRAGOŞ

E de bine, nu?