Tag Archives: muzică

Nimic nu se compara cu depresia

Leave a Reply

Sinead O’Connor s-a convertit la Islam, din aceleasi motive pentru care majoritatea vesticilor care se convertesc fac asta. E un om… macinat, care a suferit si care sufera extraordinar de mult si care nu a reusit sa gaseasca suportul de care a avut nevoie in cultura vestica. Si nu, nu e cu mult mai “defecta” decat suntem noi, toti ceilalti. Depresia este una dintre bolile cele mai raspandite in societatea moderna si, cu cat te duci mai mult in “vest”, cu atat oamenii sunt mai straini unii de altii, mai preocupati de sine si mai singuri.

Religia este un instrument care are puterea de a aduna oamenii, de a-i normaliza prin intermediul regulilor si ritualurilor comune care trebuiesc respectate si la care trebuie sa participe toata lumea. Islamul in sine nu e malefic, asa cum nici crestinismul nu e. Dar cum drumul spre iad e presarat cu intentii bune, asta nu a oprit cruciadele, si asta nu opreste razboaiele, atentatele si crimele comise in numele religiei.

Bine, Islamul nu e Islamism. Islamismul este extremist, restrictiv, ermetic si intolerant. Nu exista cale de mijloc, nu vrea sa se adapteze locurilor in care ajunge, vrea ca locurile respective sa se schimbe dupa sistemul sau de valori si dupa legile sale. Legi care-s cam invechite, cum sunt si cele ale crestinismului, de altfel, cu doua diferente majore, anume ca crestinismul a trecut de perioada extremista (in mare parte, mai au unii tendinte de pus pumnul in gura) si ca sistemul legal in lumea moderna este deconectat de religios. Dar as putea spune ca pasul de la unul la altul este mic, mai ales cand nu esti nascut in acea religie si vrei sa apartii cat mai mult si cat mai repede.

Partea trista nu e neaparat convertirea. Partea trista este ca, in ciuda tuturor neajunsurilor, Islamul ofera ceva ce societatea vestica nu mai poate oferi: suport. Acolo nu te uita nimeni, acolo tot timpul e cineva care se intreaba cum de nu ai mai venit la rugaciune, acolo nu esti lasat singur cu demonii tai. Acolo esti acceptat asa cum esti (cat timp le respecti regulile), oricat de rupt ti-ar fi sufletul, si acolo este nevoie de tine. Este nevoie de tine… Este nevoie de tine… Este nevoie de tine… Este nevoie de tine…

Depresia se trateaza cu oameni. De asta s-a convertit Sinead O’Connor.

Prima data

Leave a Reply

Imi aduc aminte casa in care trebuia sa aiba loc concertul, artistii care-si pregateau instrumentele, zumzetul international al oamenilor care asteptau in timp ce stateau pe unde apucau, inghesuiti pe canapea, pe scaune, pe jos sau in picioare. Eram, amandoi, parte din ceva mare intr-un loc mic.

Poate ignoram cantecul asta daca prima data cand il auzeam nu era dupa ce fusesem deja prea mult timp departe unul de celalalt. Daca nu eram in Cambridge, departe de prieteni si de tot ce a insemnat viata noastra pana atunci. Daca nu ne aveam decat unul pe altul. Daca Joseph & Maia nu ar fi cantat la 2-3 metri de noi, si daca nu eram intr-o camera de zi in care vreo 30 de oameni nu aveau curaj nici macar sa respire.

Ochii cascati mari, pielea gaina si, recunosc, apa care se incapatana sa iasa pe langa gene. Cam ca acum, cand am ascultat-o pentru prima data dupa cateva luni.

… asa ca da, mi-e dor si mi-e urat fara tine.

Vidraru

2 Replies

1313252430102

Dacă mergi cu cortul pe lângă Vidraru, roagă-te să nu nimeresti pe malul cu petrecăreţi ascultători de terciuri aproape muzicale. Nu că pe partea cealaltă o fi loc de găsit pacea interioară, dar, decât cu boxa-n cap, mai bine cu ceva la 2 km depărtare care poate fi categorisit drept zgomot de fond.

Dacă mergi cu cortul pe lângă Vidraru, e bine ca necunoscuţii cu care împarţi locul de camping să nu-ţi strecoare în suflet sentimentul cum că e bine să-ţi ţii lucrurile sub lacăt. De asemenea, e bine să fie un echilibru sănătos între libertatea lor şi libertatea ta, mai ales în ceea ce priveşte poluarea fonică.

Dacă mergi cu cortul oriunde, nu doar pe lângă Vidraru, e bine să o faci cu oameni alături de care să râzi şi din ochi.

Dacă mergi cu cortul pe lângă Vidraru, poţi face focul. Nu e rezervaţie, nu e nimic ocrotit (nici măcar PET-urile de carbogazoase aruncate prin pădure de către colegii noştri de specie ceva mai puţin înzestraţi la mansardă), deci micul poate sfârăi în linistea lui, cârnăciorul se poate încolăci în voie pe sârma de fontă, iar pulpiţele de pui nu vor avea de ales şi se vor rumeni după pohta celui ce-a pohtit. Colesterol să fie.

Dacă mergi cu cortul, este bine să fii în stare să foloseşti şi altceva în afară de o toaletă modernă, chiar decadentă după cum ar spune unii care se bucură de un trai mai simplu. Să poţi folosi adăpostul unui tufiş sau a unui trunchi de copac – naturel, adicătelea. Uşor în teorie, greu în practică – mie naturel îmi e să ridic colacul înainte de nr1 şi să apăs pe buton după împlinirea faptului ruşinos. La fel, e bine să-ţi laşi acasă mucoasa nazală, pentru că mirosul incredibil de frumos de lemn ars care ţi se impregnează în haine, păr şi piele va fi înlocuit în scurt timp de cel al transpiraţiei. Sau te poţi spăla, dar noroc cu apa rece de fântână sau izvor.

Data viitoare când am să merg cu cortul (pentru că, deşi mă plâng ca un orăşean delicat ca o floricică, până la urmă o să reuşesc să fac şi nr2 aşa cum făceau şi strămoşii mei), am să-mi cumpăr naibii izopren. Spatele doare chiar şi la ăia 20 şi ceva de ani ai mei.

Voie bună, vreme bună, vecini buni.

Căşti noi: Samson SR850

Leave a Reply

Cum vechile mele căşti nu au supravieţuit unei “ajustări” la nervi (o ieşire din seria “muşchii mei minte nu are”), trebuia neapărat să umplu golul rămas cu altele noi.

Samson Headphones #2

Se numesc Samson SR850, costă 140 de lei la M&C Musical şi îşi merită fiecare bănuţ.

Samson Headphones #1

Din ce recenzii am citit pe net, ar trebui să fie cam la acelaşi nivel cu căşti care costă dublu.