Tag Archives: george orwell

Politically Correct, sau cu un pas mai aproape de 1984

În loc de introducere, vreau sa precizez că nu fac parte din grupul paranoicilor pasionaţi de teoriile conspiraţiei. M-am uitat la o groază de documentare în care diverşi anonimi susţineau sus şi tare de existenţa unor planuri ascunse, conspirative, mistice chiar. M-am uitat şi la gluma cu secretul şi, oricât de mult mi-am dorit eu şi m-am vizionat într-un apartament duplex din buricul târgului, tot în chirie stau momentan.

Acum câţiva ani, după ce nişte omuleţi, din nişte ţări bogate-n petrol, au trântit câteva avioane în 3 clădiri din Statele Unite, britanicii au început să fie din ce în ce mai interesaţi de siguranţă. Rapid, acest interes s-a transformat într-o obsesie, care la rândul ei s-a transformat într-o stare de paranoia total nefondată.

Se ştie că oricine face poze trebuie raportat poliţiei, dar şi că toţi cei care au două sau mai multe telefoane sunt terorişti. Că tot am spus de poze, britanicii vor să bage o lege care interzice cetăţenilor să fotografieze poliţiştii. Se ştie şi că Marea Britanie şi-a pus la punct poate cea mai mare şi completă reţea de supraveghere video (şi nu numai) a cetăţenilor din lume.

Când am aflat cele de mai sus, am cam mustăcit. Conceptul de libertate pură, de lipsa oricăror limite, atât timp cât nu încalci unele reguli de bun simţ, dintr-o dată a părut violat. Libertatea mea nu se mai întindea până când o încalcă pe cea a altui om – egal cu mine în drepturi – ci până când încalcă o lege stupidă şi mult prea restrictivă.

Acum, aflu că oficialii Uniunii Europene sunt de părere că “doamnă”, “domnişoară”, “firemen”, “policemen”, “mankind” şi altele similare, sunt cuvinte sexiste. Probabil, de mâine voi afla că nu mă pot adresa unei… femei, decât folosind termenul “tovarăşă”. De fapt, din cauză că o femeie devine cu adevărat femeie doar de la o anumită vârstă, mai corect ar fi “fiinţă umană de gen feminin”.

Handicapaţii sunt acum “persoane cu dizabilităţi”, homosexualii şi lesbienele sunt “gay”, ţiganii sunt “rromi”, graşii sunt “supraponderali”, negrii sunt “afro-americani”, iar albii sunt “caucazieni”. Şi, de ce nu, dacă tot suntem la capitolul “reinventarea limbii”, să introducem în noul dicţionar termeni de genul “dublugândit”, “miniub”, “crimaoprit”, “nepers”, “nerau” şi altele de genul ăsta.

Aşa că, dragi tovarăşi, să cenzurăm limba asta cât mai mult, să ne ascundem după deget şi să înventăm termeni noi. Să ne căcăm pe noi din cauza unor… indivizi, mult prea sensibili şi incredibil de uşor de atins de acei termeni – nu-i aşa? – total sexişti şi discriminanţi.

Culmea, e că şi zânele care încearcă să transforme lumea într-un basm roz, liniştit şi politically correct – chiar şi ele fac ceea ce popa spune că nu e voie. Asta pentru că omul, prin natura sa, e o fiinţă care discriminează, fie că vrea sau nu.

Legea cu monitorizatul

Am încercat să mă abțin, dar nu rezist – nu când toată blogosfera vuiește și marea majoritate a colegilor bloagheri dau părerea greșită-n baltă. Da, este vorba despre faimoasa lege a lui pește cu monitorizarea adreselor IP, a adresei, datei și a orei la care am trimis mail-uri și a adreselor web pe care intru. Legea 298 din 2008, mai exact.

Băi, pe mine nu mă deranjează. Uitați-vă fraților până vă cad plombele. Atât timp cât nu cumpăr sau vând droguri pe net, nu mă uit la kiddie pr0n și nu pun la cale dracu știe ce atentat terorist, mi se rupe că stă Gerogel cu ochi albaștri și își belește ochii la url-urile accesate de mine sau când trimit eu mail-uri către diverși cunoscuți din virtual. Continue reading

Fratele cel Mare – Bunicuţa Iliescu

De curând, am terminat de rumegat Ferma Animalelor și sunt pe la jumătatea cărții 1949 1984, ambele scrise de George Orwell. În prima, este vorba despre animalele dintr-o fermă care, supărate de felul în care erau tratate de oameni, se revoltă. Ferma îşi schimbă numele din “Ferma Conacul” în “Ferma Animalelor”, animalele încep să lucreze pentru ele, sunt fericite, încep să trăiască cu adevărat mai bine decât înainte, sub supravegherea celui mai bătrân și înțelept porc și urmând niște “porunci” simple, dar de… efect. Asta, până la lovitura de stat organizată de un porc competitor, moment în care Ferma Animalelor se transformă treptat într-un mediu mai dur și mai restrictiv decât vechea fermă și, până la urmă, chiar își numele înapoi în Ferma Conacul. Regulile se schimbă peste noapte, fără acordul sau măcar înștiințarea celorlalte animale, egalitatea nu mai există decât pe hârtie, corectitudinea nici atât. Continue reading