Tag Archives: frig

Dimineață-n bloc Ceaușist

Mă trezesc cu o durere-ascuțită-n spate. A fost frig în noaptea asta și dobitocii ăștia iar nu au dat căldură. Poate e mai bine așa – instalația e la fel de veche ca blocul și e foarte posibil să cedeze. Îmi aud vecinii. Cel din stânga tușește ca un bolnav de TBC, iar cel de sus tot nu și-a pus covor in cameră.

Mă duc la baie, dau drumul la apă și mă lovește un miros ciudat pe care nu-l pot caracteriza decât ca pe un amestec de var și clor. Dau în silă câteva mâini de apă pe față, mă șterg bine cu prosopul și mă pregătesc să ies. Dintr-o dată, aud un zgomot înfundat ce vine de undeva din perete. Cineva de pe aceeași coloană cu mine tocmai a tras apa. Mă uit, mai mult pentru a-mi confirma teoria, în vasul de wc. Da, apa s-a colorat într-un galben bolnav. Trag și eu apa, altfel se împute baia. Continue reading

Bună dimineața…

Tresar. Mi-e rece, sunt speriat, mă întorc, nu ești. Un gol in dreapta mea. Salteaua, pernele, bucata ta de pătură – încă sunt calde. Mă ridic din pat, plec să te caut. În cealaltă cameră, colegul de apartament e treaz la ora asta… ciudat. Mă împiedic de niște papuci pe hol. E prea întuneric aici. Bucătăria e lipsită de căldură, frigiderul zumzăie singuratic într-un colț, pachetele de țigări sunt aruncate haotic pe masă. Unde ești? Aud ușa de la baie și fug încolo. Tu. Te sărut – bună dimineața. A fost doar un coșmar, încă ești aici. Trebuie să pleci. Căcat de serviciu-n weekend. Te sărut – ieși pe ușă.

E gol, mi-e rece, tresar… nu, nu ești tu. E doar o umbră…

Edit: Melodia am gasit-o prima oară aici.