E mişto când un grup de oameni nu comunică cum trebuie pentru rezolvarea unei probleme şi eu sunt presat să dau un răspuns. Când nu am cum să dau un răspuns pentru că nu am ce anume răspunde. Şi nu dau niciun răspuns.
Eu sunt prima persoană de contact, dar şi ultima verigă din lanţul celor care trebuie să înghită rahat. La mine se adună bucăţile cele mai gustoase şi suculente.
Wunderbar, cun ar spune neamţul plin de ironie şi sarcasm.
Sâmbătă dimineața, iarăși singur. Sunt obsedat de comunicare și cred că fără ea nu se poate, mai ales într-o relație.
Ce pot face atunci când simt că nu mai am ce să discut cu ea? Ce să fac atunci când petrecem minute, ore în șir, într-o stare de încordare totală, fără să ne avem ce să spunem? Nu pot începe să vorbesc despre calculatoare, mașini, motociclete, politică, vreme, tigări, sau orice alt subiect pe baza căruia aș putea conversa, că o plictisesc și parcă văd că iar o pocnește somnul. Ea nu poate începe să discute despre colegii de la servici, bârfe, muzica ei, machiaje, modă și… și… nici măcar nu știu exact care-s pasiunile ei – cele de mai devreme sunt doar niște presupuneri. Continue reading