In general, sa fii prost e de rau doar daca nu ai un mecanism care sa iti permita sa iti dai seama cand faci o prostie. Mecanismul asta trebuie sa fie perfect, e de ajuns sa prinzi doar din cand in cand fuck-up-urile pe care le faci, dar trebuie sa fie acolo. Intr-o alta categorie, catastrofala, se situeaza cei care isi dau seama si totusi nu faci nimic, dar asta e deja o alta discutie.

Sunt de parere ca oamenii ar trebui sa fie cat se poate de deschisi spre a invata lucruri noi, si asta nu doar in anii de scoala si facultate, ci de-a lungul intregii lor vieti. Din pacate, invatatul asta continuu vine la pachet si cu obligatia de a accepta ca e foarte posibil ca ieri sa fi spus niste rahaturi mai mari decat tine. Asadar…

Unu. Acum ceva vreme (nu multa) ii spuneam unui dev destul de bun, foarte sigur pe mine, ca pentru a putea fi developer nu ai nevoie de matematica. Omul se uita la mine si tacea. Acum am inceput sa inteleg de ce.

Doi. Tot ceva vreme in urma credeam ca fac chestii interesante si foarte… destepte. Ce faceam de fapt, era sa caut pe net si sa combin/adaptez/rafinez ceea ce au facut altii deja. Sa nu reinventezi roata este o chestie desteapta, clar, si merge mana-n mana cu un concept numit testul StackOverflow. Testul asta spune ca, daca nu gasesti o tona de intrebari cu raspunsuri pentru o anume tehnologie pe care vrei sa o folosesti, inseamna ca trebuie sa faci oleaca de munca de pionier, ceea ce poate sfarsi cam naspa. Ce nu spune conceptul asta este ca satisfactia este direct proportionala cu riscul, asa ca atunci cand chiar ajungi sa faci acea munca de pionier si iti si iese, sentimentul pe care-l obtii e incredibil (plus ca apuci sa fii tu ala care raspunde pe Stackoverflow – yay!).

Trei. Eram de parere ca toate lucrurile pe care trebuie sa le inveti pentru a fi ok in domeniul in care lucrez eu se gasesc moka, pe net, asa ca de fiecare data cand vedeam pe cineva cu o carte tehnica pe birou, il judecam ca fiind varza dpdv tehnic si mandru de asta. Mi-am mai nuantat parerea si, desi cred in continuare ca cine-si cumpara carti cu nume de genul “Invata Python in 24 de ore” sau carti despre Git, Nmap sau Puppet (pe bune, cine kkt cumpara carti despre Puppet????) e un idiot notoriu, acum sunt de parere ca majoritatea lucrurilor pe care trebuie sa le inveti pentru a fi ok in domeniul in care lucrez eu se gasesc moka, pe net. Pana acum am doua carti tehnice pe care le citesc, iar ambele au un lucru in comun: nu incearca sa ma invete cum sa fac ceva, ci incearca sa explice de ce unele lucruri se fac cum se fac.

Apropo de asta, patru. Ultimul punct nu e despre o greseala, ci despre lucrul care a stat la baza descoperirii atat a celor de mai sus, cat si a multor altora.

Este singura intrebare care, asa cum ti-ar spune si un copil, merita pusa la infinit: de ce?