Cât de deplasat este să-i faci cuiva cadou o icoană, asta în condiţiile în care ştii clar că respectivul n-are nicio tangenţă cu religia? “Aşa ai fost botezat” e o scuză bună?
Cât de deplasat ar fi să fac şi eu un cadou în acelaşi stil? Un Coran, un Buddha, un sfeşnic evreiesc cu 8 braţe?
“Incerc sa-l aduc pe calea cea buna.”Asta-i rationamentul gestului absolut mecanic.Romanul s-a mascut apostol si nu poet.Departe de o conduita crestineasca normala,departe de ortodoxia practicanta,de adevaratul Dumnezeu.departe de obiceiuri si ritualuri incearca sa compenseze propria lipsa printr-un cadou si “o fapta buna” crezand ca va ajunge in Rai.
Nu cred că e vorba de un defect al românului, ci mai degrabă de felul de-a fi al fanaticilor (de orice fel, în cazul de faţă religioşi), adică a celor care nu-s în stare să accepte că cel de lângă tine ar putea avea alte convingeri.
Reţeta de succes a uciderii în masă de câtre europeni a indienilor din continentul sud-american, a inchiziţiei, epocii sclavagiste, a holocaustului şi a genocidului comunist, de altfel.