Se răspunde la telefon cu “alo, da”, “îhî, spune”, “salut”, fără niciun “bună ziua, firma-lui-peşte-prăjit aici“ (o singură dată mi s-a întâmplat ca cineva să se recomande), eventual cu o voce de parcă tocmai l-ai deranjat pe om în timp ce se căca, de am impresia că am greşit numărul şi am tendinţa de a-mi cere scuze şi a închide telefonul. Asta dacă, în primul rând, are cineva binevoinţa de a răspunde la telefon.

Pe pagina de internet nu găseşti date de contact, program, nimic. Nu mai spun de o hartă cu locaţia magazinului, că deja cer prea mult.

În magazinul online nu se găsesc aceleaşi produse ca în magazinul bricks and mortar. Online-ul e plin de produse care nu mai sunt în stoc, care nu se mai produc de câţiva ani buni dar care încă sunt trecute pe site, preţuri puse de-ampulea, nume greşite, descrieri lipsă sau puse de la un produs la altul, etc. Iar dacă te pune dracu să suni şi să ceri detalii, ai să afli că vânzătorul nu ştie exact cât costă, sau dacă are aşa ceva în stoc. Nu ştie! Cum naiba să nu ştii cât costă sau dacă ai ceva în stoc sau nu?!!

Magazinul habar n-are ce face service-ul, service-ul te pune să suni din nou la magazin pentru a verifica dacă au o piesă de schimb, magazinul te trimite-napoi la service chiar dacă, fizic, astea două sunt în una şi aceeaşi clădire. Punctul de vânzare 1 e total separat de Punctul de vânzare 2: nu se ştiu stocuri (de verificat, verifică clientul, că doar e prost, are bani şi poate suna fără greaţă la alte 3-4 numere), nu cunosc programele de funcţionare, adresele, detaliile despre livrare în caz că se cumpără online. Nimeni nu ştie nimic, toată lumea-i agăţată-n pom.

În Bucureşti există o nişă larg-deschisă, gata de a fi cucerită de primul patron cu un minim de bun-simţ: cea a magazinelor serioase de biciclete/piese de biciclete, în care nu eşti tratat de parcă ai fi un puştache de 12 ani. Şi chiar dacă aş avea 12 ani…

Iar dacă cineva spune “hai frate, dă-o-ncolo, sunt doar bicle”, hai să privim problema aşa: un vânzător de scobitori, dacă nu se comportă profi, rămâne fără afacere în maxim 3 luni. Pentru că aş prefera să-mi cumpăr scobitorile de la unul care-mi spune “bună ziua” decât de la ăla care mă întâmpină direct-în-silă cu “Câte pachete vrei?”. Cam în acelaşi stil cu ăsta.

Iar eu de 4 zile sunt pieton din cauză că nu reuşesc să găsesc rim-tape, pentru a nu mi se mai sparge naibii camera din cauza jantelor.