Acum un an şi jumătate, mă bucuram că Oprescu a semnat o dispoziţie de primar prin care obliga bucureştenii să-şi spele trotuarele din jurul blocurilor în fiecare sâmbătă.
E o decizie puţin discutabilă – teoretic asta ar trebui să fie treaba autorităţilor din comună, dar e una dintre căile spre mântu.. pardon, curăţenie, şi dacă nu se poate face mai mult, îmi convine să ies o dată pe săptămână pentru a da cu mătura/furtunul pe lângă bloc.
***
Astăzi am găsit pe Mediafax articolul ăsta, în care se discută despre un oarecare proiect de hotărâre privind normele de salubrizare şi igienizare.
Trecem peste imbecibilitatea măsurii care prevede că, dacă vrei să ţii un câine în apartament – aici ar trebui băgate şi pisicile; aţi auzit cum fac mâţele când îs în călduri?! – trebuie să strângi semnături de la vecini, asta în lipsa adăposturilor de animale finanţate de comuna bucureşti, în care să poată fi puse vietăţile care nu au primit ok-ul babei de la 3.
Trecem şi peste obligarea stăpânilor de patrupede de a strânge rahaţii de pe trotuar după dragul lor animal – chestie absolut normală într-o comună civilizată, da’ cam greu de băgat în cap maimuţelor urbane.
Şi… şi… şi ajungem la… faptul că bucureştenii tre’ să-şi spele trotuarele din jurul blocului în fiecare sâmbătă. Ah, dar să-mi fie cu pardon, m-am repetat? Am mai spus odată de legea asta? Of, of… de la o vârstă mai uiţi lucruri, mai ales dacă s-au întâmplat cu un an jumătate în urmă.
Ia mai da-i in stimabila dumnealor mama, ca m-am saturat pana peste cap de ipocrizia si nesimtirea lumii din jur.
Astept cu nerabdare sa treaca timpul sa plec, fara sa intorc capul, fara regret.
Rahat de tara, cu tot cu (99% din) locuitorii acesteia!
Sunt nervos azi…
Văd. Respiră, inspiră… Heh.