Din păcate, din cauză că acum trăim în epoca consumatoristă, lucrurile nu mai sunt făcute la fel de bine ca pe vremuri; acum e important să cumpărăm şi să circulăm cât mai multă marfă, cât timp pe vremuri important era să ţină cât mai mult.

Din fericire, pentru că se ştie că lucurile au tendinţa să se strice, există o chestie numită garanţie. Ei bine, săptămâna asta mi-am demonstrat încă o dată că ar fi bine ca orice lucru pe care-l cumpăr să beneficieze de garanţie, fie că respectivul lucru este luat la mâna a doua sau nu.

Tokinelul de care eram asa de mândru acum ceva timp mai are garanţie până în Februarie anul viitor, aşa că a fost predat luni celor de la F64, iar acum am fost informat că este în drum spre Olanda, unde se află service-ul celor de la Tokina.

L-am trimis la reparat pentru că, în comparaţie cu al lui iLL, era neobişnuit de soft, în special când era focalizat la infinit – chiar şi la f4 era mai soft decât Nikkor-ul 18-70 la 18mm wide open (adică la f3.5). Nu era buşit de tot, era utilizabil şi cu ceva muncă în PS se putea recupera ceva din sharpness. Dar nu era în ordine şi, dacă ceva are o bubă fie ea cât de mică, mi-e cam greu să o ignor din momentul în care-mi dau seama de ea.

În fine… peste vreo 2-3 saptămâni sper să mă pot bucura din nou de jucărică. Până atunci, am rămas cu 18mm din 18-70. :)