Pe cât pariu că în câteva minute vor apărea ştiri în care torentele apocaliptice mătură valurile de noroi de pe trotuare? În care două babe şi-un motan s-au înecat în balta din faţa scării? În care se plânge lumea că intersecţiile se inundă şi că trotuarele se transformă în bălţi?

Şi toate ştirile astea vor avea acelaşi iz ieftin de senzaţional, doamnelor şi domnilor. De parcă asta e prima ploaie când se întâmplă aşa. De parcă anul ăsta e primul an în care Bucureştiul este plouat puţintel şi în care sistemul de canalizare, făcut cu orice, numai cu capul nu, este suprasolicitat şi dă rateuri.

***

Acum ceva timp, în afară de cei câţiva veşnici inadaptaţi, care făceau scandal indiferent de cum era vremea de afară şi care erau catalogaţi drept nebuni, toată lumea era mulţumită de diferenţele între anotimpuri; vara era cald de te căcai pe tine, iarna îţi îngheţau oole dacă nu ieşeai din casă îmbrăcat cum trebuie, toamna înotai printre frunze moarte şi picături de ploaie, iar primăvara se topea zăpada, se inundau unele zone şi cei câţiva dobitoci care-şi construiseră case acolo, deşi ştiau prea bine că sunt zone cu risc ridicat, se plimbau cu barca prin ogradă.

Dar, de când am venit în Bucureşti, nu trece un anotimp fără să nu aud oamenii plângându-se de vreme. Ba că vara e prea cald, ba că iarna e rece (app, chestia asta din sud nu se poate numi iarnă), ba că toamna plouă prea mult, ba că aia, ba că ailaltă.

Nu spun neapărat că Bucureştenii sunt floricele delicate şi se plâng mai mult. Exact aceeaşi chestie o aud din gurile tuturor din ţară. Dar mi se pare aiurea când văd că verile (cu mici diferenţe) sunt exact la fel de calde, cu aproape la fel de multe ploi ca cele din trecut.

În ultimii 4 ani, în Bucureşti, vara a fost vara aia de care spuneam mai sus: caldă în draci şi uscată. În toţi anii ăia, am auzit doar că ar fi bine să plouă ceva mai des, măcar de 2-3 ori pe săptâmână, că nu se face grâul şi porumbul, că mor găinile prin curţi, etc. Acum, că “a dat domnul” şi plouă de câteva ori pe săptămână, iarăşi nu e bine. Nu e bine pentru că  e prea multă apă, pentru că se inundă teneşii şi pentru că putrezesc tălpile în contact cu haş-doi-o-ul.

De fapt, ce rost are să o mai lungim în explicaţii inutile, când problema e simplă? Nu e bine pentru că noi, oamenii, nu suntem niciodată mulţumiţi; dacă e cald şi uscat, vrem răcoare şi ploi de vară. Când plouă, parcă ne era mai bine la căldurică. Când e urât afară, vrem la plimbare. Când e vremea frumoasă, parcă ne e prea lene şi vrem să stăm în casă.

***

Oricum, toate ca toate, dar eu voiam să ies astăzi din casă, să mă joc cu noua jucărie… Nu se poate, pentru că electronicele scumpe nu se înţeleg bine cu apa…

Şi da, ştiu că o mare parte din ziua de ieri a fost frumos afară. Dar aşa mă lovise o lene…