Lipsă de chef

În ultima săptămână, am început să scriu cam 7-8 articole, cred. Fiecare a ajuns în draft-uri, cu doar câteva cuvinte sau propoziții chinuite în el. Parcă nu mai pot termina de scris ceva, nu-mi mai pot duce o idee până la sfârșit…

Sunt obosit, lipsit de vlagă, plictisit, fără chef. Am senzația că începe să mă înțepe din ce în ce mai des în piept, mâinile și picioarele reacționează din ce în ce mai greu… Mama măsii, sper să fiu ipohondru.

Oglindă-oglinjoară… Știu că e diformă dar tot pe mine mă înfățișează, parcă mai real, mai apropiat de realitate: umflat, gras, strâmb, c-o moacă de nazist, decorată c-un pămătuf de păr galben, grețos… Am pielea prea albă… Oglinzile perfecte mint; asta spune adevărul. Bag pula…

E prea întuneric în apartamenul ăsta. Am nevoie de lumină, ca și cum aș fi o plantă care fără soare se ofilește… Și afară e prea frig și gri…

Cri cri cri, toamnă gri…

Edit: Și-acum s-a apucat să și plouă.. Perfect, mă simt exact ca-n adăpostul primitiv al lui Bacovia, retras într-un apartament întunecos, izolat de restul lumii c-o perdea de apă… O locuință lacustră

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *