X: Vrei să faci un ban?
Je: Depinde cum.
X: Videochat.
Je: Nope.
X: Ok, pa.
Ciudat că de data asta nu a insistat mai mult. Nu tu glumiţe, nu tu zăhărel. Ar fi a 5-a oară (şi sunt sigur că subestimez) când mă întreabă despre chestia asta sau când face apropouri de genul… De genul videoceat, să fiu mai egzact.
Acum ceva timp era o “melodie” rap-gangsta-hip-hop-dupe-bloacuri-thingy al cărei refren suna ceva de genul ăsta: “ie foame dă bani, ie foame dă bani, băeţi”. În afară de (pardon, “dă”) limbajul c00l, gangsta, bla, care-ţi înţeapă urechile din prima, din cântecel aflăm că omul de astăzi e obsedat de bani. Nimic nou, dar aceşti bani trebuiesc făcuţi oricum, de oriunde, indiferent de corectitudinea sau moralitatea (concept discutabil, desigur) actului respectiv. Pentru că, în draga societate de astăzi, banul îţi aduce, întradevăr, fericirea. De fapt îţi aduce o mască a fericirii, o bucată de scoarţă mucegăită, pictată în cele mai vii culori, numai bună de pus pe faţă. Dar ne mulţumim şi cu puţin, nu-ii aşa? Nu contează că pe sub masca aia eşti plin de bube şi zgârieturi.
Revenind la videoceat… Sunt de părere că este o metodă de tot rahatul pentru a face bani. Practic stai în cur toată ziua si faci semne deocheate şi alte dobitoceli în faţa unui webcam, semne care până la urma urmei ajung pe ecranele unor moşnegi/babe frustraţi/te. Pentru că despre asta era vorba în propunerea lui nenea X. Nu să facem serviciu de videoceat (framework, site, alea-alea) ci să ne (traducere: îmi) pun curul pe net. Trecând peste faptul că, din principiu, nu-s de acord cu ideea, îmi pun şi eu întrebarea…ce câştigi, din punct de vedere intelectual sau profesional, din urma acestui act de a-ţi flutura curul în faţa camerei? Sentimentul că ai făcut ceva valoros? Sentimentul că, în acest muşuroi imens, cunoscut şi sub numele de Terra, ai reuşit şi tu să ridici un fir de nisip şi să îl ancorezi bine între alte firicele, ştiind bine că ăla e al tău şi că tu l-ai ridicat până sus, la dracu-n praznic? Nu, câştigi fix erecţia moşului (lucru admirabil, oricum). Câştigi nişte bucăţi de plastic cu care te duci în supermarket să îţi iei rahaturi. Câştigi nişte bani cu care îţi pui net mai bun, că i se întrerupe moşului live feed-ul.
Aşa că… Şi eu vreau să fac destui bani încât să nu trebuiască să fac 100 de calcule înainte să ies sâmbăta în oraş, să nu fac infarct când aflu cât am de dat la întreţinere iarna, să nu trebuiască să suport, în fiecare zi, fie că e vara sau iarnă, putoarea de transpiraţie stătută din mijloacele de transport în comun… Dar nu oricum.