Rasebo.ro - snapshooting through life

Blogofâs

În ultimul timp, citesc peste tot în blogosferă cum că un blog “bun” nu mai este privit doar ca o chestie personală, un soi de jurnal online, ci este deja o sursă de informaţie (folositoare sau nu), un soi de rival al presei scrise. Trebuie deja să te consideri un soi de jurnalist pentru a fi un blogger… bun.

Blogul meu e… un mare fâs. Scriu când m-apucă, scriu când am chef, dacă am chef. Ştiu că am câţiva vizitatori şi că poate vor considera că nu îi respect luând perioade de pauză atât de mari dar… n-am chef de scris…

Gmail pe butuci?

 Gmail pe butuci?

Sau e de la mine?

Update: Problemski ie aişia.

Vodafone are nişte DNS-uri mişto rău de tot. OpenDNS to the rescue.

Securitate?

Tot timpul am fost fascinat de continua luptă între cei care încearcă să securizeze o aplicaţie sau un sistem informatic şi cei care, mai devreme sau mai târziu, reuşesc să treacă peste acele protecţii. Aplicaţii, jocuri, protecţia BluRay şi HD-DVD, WEP şi mai nou WPA şi WPA2.

De fiecare dată când aflu că încă o metodă de protecţie a fost făcută una cu pământul, mă bucur, dar îmi şi vine să înjur. Mă bucur pentru că îmi place să văd progresul în direct, mă oftic pentru că iluzia mea de falsă siguranţă a fost spulberată. Partea bună este că, într-un timp destul de scurt, va apărea o metodă de protejare a datelor mai bună… dar care şi ea, la rândul ei, va fi spartă.

Am spus mai devreme că siguranţa unor date este doar o iluzie. Nu de fiecare dată se găseşte cineva să dezvolte un “lacăt” nou, pentru că niciodată siguranţa datelor tale nu se va baza doar pe soluţiile tehnice. PEBKAC. Adică tu, eu, orice altă persoană. Intră în joc nu hackerul sau crackerul tehnic, ci cel care-ţi poate manipula mintea în aşa fel încât să faci cam orice vrea el, numit în engleză “social engineer“. Nu vorbesc de hipnoză sau alte căcaturi. Vorbesc de exploatarea unor mici imense găuri în “firewall-ul uman”.

Voi ce spuneţi… aţi rezista unor astfel de atacuri?

parc Imagini   La plimbare prin București

Început de toamnă în Parcul Herăstrău.

vacuta Imagini   La plimbare prin București

Vaca Rompetrol – Calea Dorobanților

banca Imagini   La plimbare prin București

Damn right! – Piața Dorobanților

anunt Imagini   La plimbare prin București

Păcat că nu a terminat și gimnaziul – Bd. Magheru

apus Imagini   La plimbare prin București

Vedere de la geamul fostului apartament – Cara Anghel

mate Imagini   La plimbare prin București

Două pisicuțe… icon smile Imagini   La plimbare prin București

Scurt pe doi, fără introducere:

Cam de ieri dimineață, am observat că becurile din apartament începuseră să pâlpâie destul de urât. Verific panoul cu siguranțe, totul părea să fie în ordine. Mă gândesc că o fi din cauza instalației blocului sau poate ceva pe țeava celor de la Electrica.

Mai pe seară, am încercat să mă uit la un film, lucru cam dificil, pentru că am descoperit ca mi-a murit bateria la UPS (ura, alți 300 de lei care-mi zboară din portofel – sau poate găsesc de cumpărat o baterie nouă?), iar calculatorul mi se restarta din 20 în 20 de minute.

Astăzi dimineață, aceleași fluctuații de tensiune, dar parcă mai urâte. Nu mai apuc să sunt la cei de la Electrica pentru că eram deja în întârziere și trebuia sa zbor repejor din casă.

Ajung înapoi acasă pe la ora 4 și deschid calculatorul, pregătit moral pentru o sâmbătă de încărcat bateriile cu ochii-n ceva filme. Normal, uitasem de problemele ce le aveam cu alimentarea cu energie electrică. Dupa 5 minute, mă trezesc că mă uit tâmp la un ecran negru. Pornesc PC-ul din nou, la fel; 5 minute – pauză. Încăpățânat fiind (și inconștient în același timp), mai încerc odată. După vreo 2-3 minute de la bootare, se oprește curentul în toată casa. Nu tu lumini, nu tu curent în prize, nimic. Din cealaltă cameră, se aud înjurături – colegul de apartament încerca și el să se uite la un film – eu mă apuc să trântesc chestii prin cameră… vărsare liberă de nervi.

După câteva vizite pe la vecini (care aveau curent), colegul de apartament îi sună pe cei de la Electrica. Răspunde o domnisoară-robot, îi recită cele câteva intrebări-tip și îi spune că în cursul zilei de astăzi va ajunge cineva pe la noi. O roagă de câteva ori să îi spună în cât timp, dar de fiecare dată primește un răspuns parcă înregistrat pe un disc stricat: în cursul zilei de astăzi. Grozav! Sâmbătă, ora 17. Aplic filtrul Rromânesc peste ceea ce mi-a zis ea și-mi iese “cam pe luni o să ajungă pe la voi un tehnician bețiv, incompetent și pus pe ceartă… asta, dacă are chef”. Ne resemnăm, ne apucăm să facem un ceai și dăm liber la înjurături.

După vreo 15 minute de dumnezei și cruci, aud soneria de la ușă. Când deschid ușa, rămân mască. Echipa de intervenții Electrica. Le explic problema și 10 minute mai târziu, am curent. A trebuit schimbată… chestia aia în care se înfinge sigurața de pe casa scării.

Dilema mea este… cum de au reușit ăștia să ajungă mai repede decât ambulanța? O fi vorba doar de noroc sau de calitate a serviciului foarte bună? Înclin să cred că am avut baftă…maaare baftă.

Utilizatorul atomic

Unul dintre avantajele unui job în departamentul IT al unei firme care nu are mare legătură cu cu tehnicul, e că ai ocazia să râzi sănătos. Sau nah, dezavantaje, pentru că la un moment dat îţi vine să iei o canistră de benzină şi să le dai foc tuturor. Sau un topor şi să te apuci să … aţi prins ideea.

Eh, zilele trecute sună un pauăriuzăr şi-mi spune că cică i-a crăpat MBR-ul, a băgat hiren’s boot CD, a dat să “repare” naiba ştie ce pe acolo şi tot nu merge. Deja transpirând, plin de gânduri negre, îi cam trântesc telefonul în nas şi o iau repede spre biroul lui, întrebându-mă de ce dracu s-a apucat ăsta să-şi bage nasul pe unde nu-ii fierbe oala.

Când ajung la pc, calculatorul era pornit, intrat în windows şi iuzărul plecat. Tipic. Dau un restart, îmi bootează de pe CD. Scot cd-ul, mai dau un restart, aud unitatea de floppy cum începe să rumege discheta şi… Disk Boot Failure. Asta-ţi era problema, mah? Înjur în gând, scot şi floppy-ul, mai dau un restart şi o ia din loc fără nicio prolemă.

Bag CD-ul şi discheta în buzunar şi plec. Îmi pare puţin rău că nu i-am confiscat unitatea centrală vreo 2-3 ore, sau că nu am făcut ceva naşpa pe contul lui (nu era blocat când am ajuns acolo), sau… ffs să-i fi făcut ceva… rău…

2eggs1107b Bijuteriile familiei, medicament universalRăzboiul dintre sexe primeşte o lovitură puternică, odată cu publicarea unor studii din Germania şi Marea Britanie. Se pare că “oole” bărbaţilor sunt mult mai valoroase decât se credea până acum. Adică… încă un punct în plus pentru noi. icon biggrin Bijuteriile familiei, medicament universal

Na, acum ne mai daţi şuturi acolo când aveţi draci pe noi? Eh?!

Sursa imagine: genrecookshop.com

Berbecali are blog

 Berbecali are blog

Incredibil omul ăsta…pur şi simplu incredibil! Incredibil este că Becali e în stare să scrie atât de bine dar să vorbeşte e mai grele.


Page 99 of 125« First...102030...979899100101...110120...Last »

*nix aberaţii alb-negru amintiri Amuzante aparat foto apartament bicicleta blog Botoşani Bucuresti color cu dreptu-n stângu digital femei film foto google idioţi internet maşini metrou mizerie mobil mugetări muzică nervi nikon oameni parc Personal prietenă ratb România Rromânia scurte serviciu tech transport în comun twitter twitter updates vacanţă video xd7 ştiri
Bear