În trecut, aveam doar kit-ul D40 cu 18-55. Un body, un obiectiv. Nu ştiu dacă făceam poze mai frumoase, dar în mod sigur mă distram mult mai mult decât acum, când am 2 body-uri, vreo 5 obiective (minolta/nikon) şi mult prea multe opţiuni.

Tot hobby-ul ăsta a început să se transforme, uşor-uşor, dintr-o activitate relaxantă, un soi de joacă de-a pozatul, într-o “nevoie” obsesivă de a strânge echipament foto. Pentru ce, nu ştiu – de făcut poze mai mişto nu mă prea ajută, de învechit se învecheşte la fel de repede ca orice e digital în lumea asta…

Culmea culmilor este că, din găleata de poze făcute-n 2009, preferatele mele sunt asta, asta şi asta. Toate trei sunt făcute cu un telefon mobil dotat cu senzor cât o gamălie şi megapicseli insuficienţi pentru un print decent.

Încă o dată, aparatul foto nu contează. Cel puţin nu cât timp te interesează mai mult fotografia decât jucărelele.